Brussels

Pentru ca duminica m-am intors din Japonia cu multe chestii de povestit, iata ca astazi scriu in fine ceva. Dar cum inainte de a merge la Kyoto am fost la Bruxelles, iar cronologia imi este foarte draga, o sa incep cu amintirile care mi-au ramas din Regatul Belgiei, asezate frumos in pagina, cu liniuta.

- in orice epoca anterioara secolului XX, o tara in situatie Belgiei de azi ar fi in razboi civil. In ziua noastra insa, oamenii nu mai au nici macar curajul de a porni cu furci si topoare impotriva celor pe care ii urasc, asa ca situatia tarii se rezuma la doua jumatati care se detesta teribil si care se ataca barbateste in mass-media si in parlament
- flamanzii nu numai ca au o parere proasta despre valoni, dar au o parere si mai proasta despre francezi, principala problema fiind ca "francezii sunt lenesi". Cred ca acelasi sentiment l-am recunoscut si printre elvetieni (asa e Stef?)... Si mi se pare oarecum ciudat, pentru ca atat belgienii cat si elvetienii nu au produs nimic semnificativ pentru restul globului in afara de jucatori de tenis, ceasuri si ciocolata. Nu prea inteleg cum vine treaba asta cu "noi suntem mai buni decat ei, dar putem numara pe degete toate reperele culturale si stiintifice pe care le-am creat".
- am stat la un hotel genial, probabil cel mai frumos de pana acum, Hotel des Colonies
- orasul m-a surprins foarte placut, probabil pentru ca toti cei care imi vorbisera despre el o facusera intr-un mod negativ. Am avut suficient de mult timp sa vizitam (mai ales eu), asa ca am gasit multe locuri extrem de interesante. Plus ca vremea a fost geniala pentru luna mai.
- Grand Place este oficial cea mai frumoasa piata pe care am vazut-o
- am mancat faimoasele sandwichuri belgiene si la fel de faimosii cartofi prajiti, totul asezonat cu faimoasa bere belgiana, fara sa fiu foarte impresionat. Adica nah, a fost bun, dar raman tot cartofi prajiti cu friptura si bere.
- La Belle Maraichère este un restaurant care trebuie neaparat incercat daca ajungeti in zona (chiar daca e un pic cam scump)
- am asistat la prima parada gay din viata mea. Nu inteleg conceptul, nu inteleg scopul, nu inteleg organizarea.
- am incercat sa vizitez Parlamentul European, dar era ascuns dupa o gara, asa ca m-am multumit cu imprejurimile, respectiv parcul Leopold si "une baraque à frites" foarte cunoscuta. M-am tot uitat dupa idolii mei Jiji si EBA, dar au fost de negasit.
- e amuzant sa vezi o multime de oameni imbracati la 4 ace asezati langa o baraca mancand cartofi prajiti in pauza de masa.
- am fost la muzeul automobilului si am aflat ca belgienii chiar faceau masini pe la 1920...
- am zarit un restaurant romanesc in centru si am intrat intr-o alimentara romaneasca undeva intr-o suburbie la capatul metroului de unde am cumparat savarine si ciocolata Laura cu crema de caise.
- mi s-a parut de necrezut faptul ca o strada intreaga vestita pentru restaurantele sale (rue des Bouchers) a fost practic preluata de magrebieni, care au transformat-o intr-o serie de terase de calitate indoielnica in care meniul este insotit uneori de propuneri interesante de sex online.
- nu am mancat varza de Bruxelles, nici ciocolata belgiana, nici Speculoos.

Cam asta ar fi marturia mea despre orasul detestat atat de valoni cat si de flamanzi, capitala unei tari dezbinate si divizate, dar caruia i se potriveste ca o manusa rolul de "capitala a Europei".

Si pentru ca Irinuca se arata nerabdatoare, cantecelul i se dedica.