E o poveste interesanta despre cum se schimba lumea, despre puterea "brandingului". Cand eram mic, verdele nu era o culoare prea cool. Adica nah, coloram iarba din cartile de colorat cu verde, dar cam atat. Multa vreme verdele a fost simbolul toxicului, straniului, murdarului. Ce era verde? Maruntaiele extraterestrilor. Lichidele suspecte din care rezultasera testoasele ninja. Deseurile radioactive din Captain Planet. Sucul ala dubios de la tec despre care ne tot intrebam ce fruct o fi vrand sa reprezinte. Din cand in cand intestinele unei muste zdrobite pe perete, pe care o declaram imediat "de cacat". Si mai erau spiridusii si apa de la wc din "Irish". Nici macar uniformele alea de camuflaj nu erau considerate verzi, ci "kaki". Ce sa mai, verdele era o culoare marginalizata in copilaria si adolescenta mea.
Timpul a trecut usurel, s-a semnat (sau nu) un tratat la Kyoto, Al Gore a castigat Nobelul, benzina s-a scumpit, ecologistii au castigat alegeri, au aparut "credite carbon", toate astea in vreo 15 ani. Totul este sau trebuie sa fie acum "verde". O gluma stupida de scientist ar fi ca "green is the new nano"... Si uite asa au aparut tot felul de chestii verzi, de multe ori asociate cu ideea de curat. Avem pasta de dinti verde, lichid de vase bio verde, Pronto verde pentru lemn, detergent lichid verde, ce sa mai, aproape tot ce tine de curatenie e azi verde, deci "green", deci bio, deci ecologic. Nu conteaza ca nu stim de ce am avea nevoie de clorofila in pasta de dinti sau ce produs bio da culoarea verde la produsul din toaleta.
Un nene mi-a explicat intr-o zi cum fiecare cultura asociaza un alt miros cu ideea de curat (de aia sapunul ala basic miroase diferit in Romania fata de Franta si fata de Anglia) din motive deloc obiective. Iata ca treaba sta la fel si in cazul culorilor, iar evolutia (sau in orice caz, schimbarea) se intampla extrem de repede, metodele de reprogramare a creierului fiind foarte eficiente.
Thursday, April 21, 2011
Thursday, April 7, 2011
A venit primavara, dar degeaba
Doua mici observatii despre natura umana pe care le-am facut in ultima saptamana. Nu o sa comentez, doar o sa descriu faptele:
- Franta, UK si USA hotarasc sa intrevina in Libia. Se cade de acord asupra unei zone de interdictie aeriana, prin care practic armata colonelului nebun nu mai are voie sa atace rebelii. Conducatorii militari ai acestei operatiuni tin sa explice cu foarte mare grija ca ei de fapt nu iau partea nimanui si ca tot ce vor este ca poporul libian sa poata decide singur. Dupa o saptamana jurnalele de stiri ne explica senin si cu bucurie cum ca "rebelii libieni avanseaza" si au ocupat nush ce oras. Nimeni, dar absolut nimeni, nici pe CNN, nici pe BBC, nici pe TF1, nu se intreaba de ce zona aia de restrictie se aplica intr-un singur sens.
- Astazi s-a organizat la Paris o licitatie pentru un set de manuscrise ale lui Emil Cioran. Nu am fost atent la detalii, nu stiu cine, ce si de ce vinde. Dar am vazut-o pe tanti de la BCU care declara ca ei or sa participe la licitatie si ca vor incerca sa cumpere 5-10 astfel de obiecte. In acelasi reportaj se explica insa ca ministerul culturii din Romania nu participa la licitatie din lipsa de fonduri... Ca fapt divers, sefa de la BCU estima un manuscris la 4-5 mii de euro. Oare cat o plati ministerul lunar pe consumabile? Sau pe benzina ministrului maghiar al culturii romane? Sau, si mai important, cu cati bani o fi participat acest minister la constructia catedralei mantuirii neamului prost?
PS: Eu sunt bine, sanatos, am fost productiv saptamanile astea, am cercetat foarte mult. O sa fiu in Romania saptamana viitoare, deci cu unii dintre voi o sa ma vad in curand.
- Franta, UK si USA hotarasc sa intrevina in Libia. Se cade de acord asupra unei zone de interdictie aeriana, prin care practic armata colonelului nebun nu mai are voie sa atace rebelii. Conducatorii militari ai acestei operatiuni tin sa explice cu foarte mare grija ca ei de fapt nu iau partea nimanui si ca tot ce vor este ca poporul libian sa poata decide singur. Dupa o saptamana jurnalele de stiri ne explica senin si cu bucurie cum ca "rebelii libieni avanseaza" si au ocupat nush ce oras. Nimeni, dar absolut nimeni, nici pe CNN, nici pe BBC, nici pe TF1, nu se intreaba de ce zona aia de restrictie se aplica intr-un singur sens.
- Astazi s-a organizat la Paris o licitatie pentru un set de manuscrise ale lui Emil Cioran. Nu am fost atent la detalii, nu stiu cine, ce si de ce vinde. Dar am vazut-o pe tanti de la BCU care declara ca ei or sa participe la licitatie si ca vor incerca sa cumpere 5-10 astfel de obiecte. In acelasi reportaj se explica insa ca ministerul culturii din Romania nu participa la licitatie din lipsa de fonduri... Ca fapt divers, sefa de la BCU estima un manuscris la 4-5 mii de euro. Oare cat o plati ministerul lunar pe consumabile? Sau pe benzina ministrului maghiar al culturii romane? Sau, si mai important, cu cati bani o fi participat acest minister la constructia catedralei mantuirii neamului prost?
PS: Eu sunt bine, sanatos, am fost productiv saptamanile astea, am cercetat foarte mult. O sa fiu in Romania saptamana viitoare, deci cu unii dintre voi o sa ma vad in curand.
Subscribe to:
Posts (Atom)
Posts
